Cât e de ajuns ca să conteze?

Mi-a rămas agățată în minte întrebarea „Cât trebuie să trăiești, ca să se pună, ca să conteze?”, mai pe înțeles, cât timp să fii pe Pământul acesta, ca restul Omenirii să simtă că ai fost aici și să te și pomenească. Și, critică cum sunt eu, am sărit: dar la ce etalon te raportezi, cât de subiectiv să fie răspunsul, dar dacă pentru mine contează ceva și pentru tine altceva, dar ce înseamnă să conteze, dar trebuie neapărat să lăsăm ceva important în urmă, dar simpla noastră existență nu se pune? Atâtea întrebări – atâtea întrebări doar ca să evit, de fapt, să caut înlăuntrul meu un răspuns sincer la întrebarea lui M.S.

Continuarea

Despre respectul rutier

Știți acele momente când se întâmplă ceva absolut incredibil care te face să te gândești că oamenii nu-s chiar atât de răi și merită să le acorzi credit? Ei, bine, dacă le știți pe acelea, sigur le știți și pe cele în care încrederea în unii oameni vă este zdrobită, spulberată.

Continuarea

Primul SUV

În cei trei ani de când am permisul auto, n-am condus niciun SUV și nicio Toyota. Supriza a fost că miercuri am avut parte de experiența nouă, 2 în 1, de a conduce unul dintre SUV-urile Toyota, RAV4 hibrid. Cum s-a întâmplat asta? Probabil intuiți răspunsul. Tata, prin intermediul celor de la ALD Automotive România, a primit în test această „navă spațială”, cum îmi place mie să o poreclesc. Continuarea

Steaua Speranței

Încă de când eram mică le spuneam alor mei că eu, la un moment dat, îmi voi face un adăpost pentru animale; bine, până la a duce la îndeplinire dorința, aș fi ”adunat” de pe strada toate animalele pierdute, alungate, toate animalele fără locuință. Încă visez la asta.

*

Până atunci, mă voi bucura de noua descoperire. Care-i aceasta? Adăpostul pentru cai „Steaua Speranței”, de pe Șoseaua Petricani. Da, e în București. Continuarea

Cine e VIGNALE?

Să tot fi trecut ceva vreme de când visam la Vignale. Îi povesteam pe-atunci tatălui meu cu atâta poftă și entuziasm despre noul Ford: „și, vai, cum o să fie”, „wow, dar ce linii frumoase va avea”, „mmh, ce mi-aș dori să-l conduc într-o bună zi”. Yep, cine s-ar fi gândit că o să-l conduc weekend-ul acesta?! Continuarea

Weekend de excepție

„Am avut un weekend de excepție!” nu-i chiar fraza pe care o spun la finalul fiecărei săptămâni, însă aseară am spus aceste cuvinte cu toată inima.

Am petrecut două zile departe de București, zile în care am uitat de griji, de timp, și în care mi-am reîncărcat bateriile; sunt cu siguranță momente memorabile, care au un loc de cinste în cutia cu amintiri din bagajul meu.

Weekend de exceptie Continuarea