“It’s kind of a funny story”

Deşi credeam că azi nu o să scriu nimic, filmul pe care mi l-a recomandat Mario m-a convins că nu o să rezist tentaţiei de a aşterne câteva cuvinte aici.

Imediat ce am văzut trailer-ul, am ştiut că îmi va plăcea filmul. Nu ştiu de ce, dar ştiu sigur că este unul dintre acele filme care mi-a dat/îmi dă de gândit. De ce? Pentru că e despre noi, despre adolescenţi, despre oameni! Are ceva aparte. Eu aş putea zice că este extraordinar. Poate alţii n-ar spune asta, dar nu îmi pasă. Mie mi-a plăcut. Ştiu sigur că dacă o să-l vedeţi sau dacă l-aţi văzut, veţi rămâne/aţi rămas cu o impresie bună.

Uitaţi trailer-ul filmului:

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=P_pq7HKc9z8&w=640&h=360]

M-am regăsit în film. Cu toţii avem, poate,  problemele pe care le are Craig sau pe care le au alte personaje din film. Adică, cel puţin, eu recunosc că şi mie mi-e teamă de respingere. De fiecare dată, înainte de a face ceva, stau şi mă gândesc la ce s-ar putea întâmpla după sau la ce s-ar putea întâmpla dacă aş fi respinsă. Sunt însă conştientă că pierd timp preţios şi chiar şanse, dar e destul de greu să trec peste teama asta.

Poate că mulţi dintre puştii din ziua de azi ar trebui să vadă filmul. Aşa cred eu. Nu le-ar lua prea mult timp; durează doar 104 sau 106 minute. Şi, până la urmă, sigur le va fi de folos. Faza este că sunt prezentate multe din probleme cu care, nu doar noi, adolescenţii, ne confruntăm, ci şi adulţii.

Bine, filmul mi-a plăcut şi din “cauza” lui Craig ( e foarte drăgălaş 😛 ), nu doar datorită mesajului său. Craig dă dovadă că este un om foarte bun, o persoană foarte inteligentă, dar care are nevoie de atenţie, relaxare şi…de ce nu, libertatea de a alege ceea ce îşi doreşte el, nu ceea ce îşi doreşte tatăl său. Cert este că noi toţi avem nevoie de oameni care să fie lângă noi, de linişte, de relaxare, de libertate, de posibilitatea de a face ceea ce ne place, de posibilitatea de a cunoaşte. Trebuie să trăim!

E un film reuşit. Chiar mi-a plăcut. ( Mulţumesc, Mario, că m-ai ajutat să distrug plictiseala pe care o simţeam de dimineaţă. ) Cam atât pentru azi. ( Voiam să vă spun mai multe, dar până m-am apucat de scris, am uitat. Am uitat mai mult din cauza calculatorului meu care îmi face iar probleme şi din cauza căruia a trebuit să pierd timp cu alte chestii. Îmi pare rău! )

Facebook Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *