Face parte din viață

De ce plâng? Pentru că așa mă eliberez. De ce mă eliberez? De tot; de lacrimi, de momente urâte, de vorbe goale, de pase proaste, de oameni care mă judecă după cum mă îmbrac și după ce telefon am. M-am cam săturat…

De ce suntem așa falși? Chiar e mai ușor să pari altcineva? De ce să nu fim noi înșine? Naturali; să fim așa cum ar trebui. Ar trebui să nu mai purtăm măști, să spunem lucrurilor pe nume.

E chiar atât de greu să spui ce gândești? Nu mi se pare mai simplu să minți. Până la urmă, tot acolo se va ajunge, numai că atunci va fi mai dureros. Sunt de apreciat oamenii care îți spun totul verde-n față, care spun exact ceea ce cred, care nu se ascund după peretele fals al minciunii. Aceia sunt, de fapt, oamenii adevărați, prietenii adevărați. Ei sunt cei care, chiar dacă probabil știu că vei simți o durere atunci când îți vor spune adevărul, știu și că va trece și te va ajuta să mergi mai departe sau să repari lucrurile.  Ei sunt cei care te iubesc și care, indiferent ce vei spune sau vei face, vor fi alături de tine și nu te vor minți doar pentru a-ți face pe plac sau doar pentru a părea mai buni sau mai critici în fața altora. Poate unii vor crede că sunt slabi, dar ei sunt cei mai puternici. Adevărul învinge mereu; minciuna e doar dovada lașității.

Nici lacrimile nu sunt un semn al slăbiciunii sau al lașității. Lacrimile arată cât ești de puternic, arată că nu te ferești să dovedești ceea ce simți. Ele te fac mai puternic, te ajută să treci peste orice.

Mereu lumea spune: ” Fii bărbat! Fii tare! ” De ce? Credeți că ei nu au sentimente, că nu pot să plângă?  Credeți că ei sunt mai puternici, că sunt invincibili? Nici pe departe! Ei știu doar să-și ascundă mai bine sentimentele sau măcar să se ferească mai bine de ochii celorlalți. Eu nu înțeleg. Ce este atât de anormal la un tip care plânge? Nu știu de ce, dar lumea te ia mereu peste picior. Ne grăbim mereu să ne judecăm unii pe alții. Punem etichete prea repede și fără rost.

De câte ori nu v-ați înșelat în privința unei persoane din cauza aparențelor? Nu pot să neg. Aparențele chiar înșeală. Au dreptate cei care spun: ” Așteaptă, băi, să cunoști omul. Nu te mai grăbi. Ce dacă e tăcut? Ce dacă nu are Iphone? Ce dacă nu se îmbracă de la Zara? Ce dacă e un om simplu? Ce dacă își trăiește viața așa cum vrea el, așa cum se simte el mai bine? „.

Până la urmă, toți suntem la fel. Ceea ce ne face diferiți sunt lucrurile care țin de noi – hainele pe care le purtăm, stilul în care vorbim, modul de comportament și viața pe care ne-o creăm singuri.  Fiecare jonglează cum vrea, dar toți suntem OAMENI.  Niște ființe raționale, care ar trebui să se gândească de 2 ori atunci cânf fac ceva sau când spun ceva pentru că cele mai dureroase și mai importante sunt cuvintele. Ele nu se uită niciodată.

Hai să redevenim oameni și să încetăm să ne mai judecăm unii pe alții. Să încercăm să ne cunoaștem mai bine, pentru că așa cum spune și proverbul: ” Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face. „

Facebook Comments

4 gânduri despre &8222;Face parte din viață&8221;

  1. Curios_ul zice:

    Am plans, plang si pesemne voi plange ori de cate ori corpul meu o va cere.
    Ma enerva cel mai tare cand ma bufnea plansul desi eu nu vroiam. Se mai intampla si acum.
    Cand eram certat plangeam desi uneori ma intrebam : de ce plang?
    Mai tarziu am aflat ca era un mod prin care corpul meu reactiona .
    Din respect nu raspundeam verbal dar corpul o facea in modul lui, natural.
    Acum sunt sanatos tocmai datorita faptului ca am plans si mai plang.
    Nu sunt unul dintre aceia care „strang” in ei si rabufnesc sub diferite forme (uneori agresive ) si in momente nepotrivite.
    Caut sa reactionez asa cum simt, cat mai repede posibil la tot ceea ce se intampla in jurul meu.
    E minunat sa poti lasa corpul sa reactioneze natural 🙂

    • Ruxi zice:

      Exact! Asa este. Si, cu cat suntem mai naturali, cu atat este mai bine. Cel putin asa consider eu.
      Ma bucura sinceritatea care se oglindeste in spusele tale. Nu cred ca sunt multi cei care ar fi spus/recunoscut asta. 🙂

  2. Giorgiana Mihăescu zice:

    Se pare ca plansul astazi a devenit…O rusine!
    Plangand in public pentru ca amintirile datusera navala in sufletul meu si doar plangand ma eliberez, am fost judecata si trecuta pe scara oamenilor slabi.
    De ce asa?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *